Cum să organizez timpul copilului meu?

Acest articol este menit să-ți ofere elemente care să te ajute în organizarea timpului copilului tău.

Aș vrea să încep prin a îți spune că organizarea timpului copilului tău cade în sarcina ta ca părinte prin natura lucrurilor.

Scopul nostru ca părinți ar trebui să fie acela de a armoniza sarcinile școlare cu odihna, jocul și mai ales cu necesitatea dezvoltării aptitudinilor fiecărui copil.

Aparent, a organiza timpul unui elev, căci despre el vă voi vorbi azi, a ocupa cele 7-8 ore din zi ce rămân după terminarea orelor de școală nu constituie un lucru foarte dificil. Totuși se întâmplă adesea ca părinții să vină în sesiunile de consiliere cu chestiuni legate de acest subiect.

Importanța intervalului de timp de după școală este foarte mare deoarece în acest interval se pun bazele dezvoltării personalității copilului.

Între 6 și 18 ani, sub ochii noștri au loc profunde și impresionante transformări. Cunoașterea propriului copil este fără îndoială un proces lung și dificil, plin de neprevăzut dar și de imense satisfacții.

Aș dori să subliniez că vârsta de 6 ani marchează un carusel de transformări în plan psihologic. Este de asemenea vârsta la care copilul este nevoit poate pentru prima dată să urmeze un program ordonat, să răspundă unor necesități interne psihologice și fiziologice dar și unor comenzi sociale impuse de contextul acum schimbat.

Știu că subiectul educației și a ceea ce se întâmplă la școală este unul controversat așadar nu am să abordez această perspectivă, deoarece îmi doresc să vă fiu de folos nu să nasc dispute. Aș vrea totuși să subliniez că doar pentru că vă vorbesc despre responsabilitatea noastră de după programul de școală, nu înseamnă că lipsa unui program individualizat de pregătire rămâne fără efecte în dezvoltarea copilului.

Acum știm cu toții că fiecare copil diferă de restul, este o constatare la îndemâna oricui.

De aceea este greu, atunci când discutăm despre  organizarea timpului copilului tău, dacă  nu imposibil să oferi rețete infailibile de programe general valabile.

Luați informațiile pe care le voi împărtăși cu voi ca pe niște repere  dorința mea fiind aceea de a avea o contribuție utilă nu de a oferi vreo rețetă magică.

Primul aspect de care este nevoie să ținem cont este bugetul de timp al copilului. Folosesc intenționat cuvântul buget pentru că știm cu toții că timpul adeseori poate însemna pierderea sau câștigarea de resurse materiale. În cele din urmă asta facem noi zi de zi, ne vindem timpul pentru bani.

Ei bine bugetul fiecărui om, mic sau mare, este același, 24 de ore. Pentru a gestiona eficient bugetul de timp al copilului tău este foarte important să conștientizezi natura activităților pe  care le derulează pe parcursul unei zile. Conștientizarea este imperativă pentru a înțelege volumul. Volumul este important deoarece acesta trebuie adaptat la dezvoltarea psihologică și fiziologică aferentă etapei de vârstă a copilului tău.

Pentru  a face acest lucru te îndemn să faci următorul exercițiu:

Trece pe o listă toate activitățile pe care este musai să le întreprindă copilul tău zilnic. Și când zic toate mă refer la toate, adică și la cele care ți se pot părea banale cum ar fi spălatul pe dinți sau mersul la toaletă.

Pentru a întocmi această listă cât mai bine dă-ți timp. Observă comportamentul copilului tău timp de o săptămână, fără să-l judeci ci doar pentru a te informa. Scrie această listă din mers notându-ți și timpul alocat fiecărei acțiuni. Nu aștepta să treacă ziua pentru a-ți nota cele observate pentru că adesea vei uita acțiuni și contorizarea nu va mai fi atât de reală. Poate că telefonul îți poate fi un aliat util în această sarcină.

Majoritatea părinților din sesiunile de coaching, care au lucrat acest exercițiu au fost uimiți de cantitatea de acțiuni pe care piciul lor le face zi de zi. Este un lucru să le porți în minte și cu totul alt lucru să ți le așterni undeva și să le vizualizezi.

În general bugetul de timp al elevului tău se distribuie între următoarele activități obligatoriu a avea loc:

  • somn  ( cel de noapte și cel din timpul zilei)
  • toaletă și îngrijire personală
  • masă
  • deplasări
  • cursuri la școală + pauzele aferente
  • pregătirea temelor

Fă acest exercițiu și dă-mi de veste. Aștept feedback-ul tău!

Bun, acum că ai contorizat gama largă de acțiuni pe care este musai să le facă școlarul din viața ta răspunde-ți la următoarele întrebări:

  • Ce procent reprezintă aceste activități din totalul bugetului de timp disponibil?
  • Câte din acele activități aduc bucurie copilului tău?
  • Câte din acele activități sunt repetitive?
  • Câte din acele activități reprezintă timpi morți, cum ar fi deplasarea?
  • Ce control are copilul tău în a decide asupra acestor activități?

După ce ți-ai răspuns la aceste întrebări vei observa cu siguranță importanța timpului pe care îl petreci tu cu copilul tău și mai ales a timpului petrecut de copil în afara acestor activități.

Așadar ce buget de timp i-a rămas copilului tău după ce scazi activitățile obligatorii?

Calculează-l și trece-l pe cea de-a doua listă.

Cea de-a doua listă, care reprezintă și cel de-al doilea pas, conține activitățile opționale, adică cele utile dar nu obligatorii.

Ce tipuri de activități opționale se regăsesc în bugetul de timp rămas?

Iată câteva idei pentru a te ajuta să-ți creezi propria listă:

  • meditații
  • activități sportive
  • învățarea de limbi străine, pictură sau exersarea la un instrument muzical
  • joacă, vizite, mini-excursii
  • cititul, etc.

După ce îți creezi și cea de-a doua listă verifică cum se potrivește aceasta cu bugetul de timp rămas.

Observă cât de încărcată este perioada de timp rămasă. Este nevoie ca al tău copil să fugă de la o acțiune la alta, dintr-un loc în altul, sau are timp să se bucure de un ritm mai puțin alert?

De ce ar avea nevoie de un ritm mai puțin alert?

Deoarece în general în proporție de 60% ritmul și acțiunile de la această vârstă sunt decise de ceilalți și au caracter obligatoriu.

Mai mult dacă înainte de 6 ani joaca reprezenta principala activitate, acum activitatea de învățare a devenit principală.

În plus, din punct de vedere fizic tot acum, în cea de-a treia copilărie se accelerează procesul de osificare, de creștere în greutate/înălțime, de dezvoltare a musculaturii mâinii și este necesar să acordăm atenție deosebită activităților specifice vârstei cât și dezvoltării sănătoase fizice și psihologice.

Și iată că ajungem la pasul 3 și anume trierea.

În primul rând înainte de a le aranja în funcție de importanța lor, este oportun să le triem.

Întreabă-te:

  • Sunt oare activități între cele opționale la care se poate renunța?
  • Sunt activități care nu aduc bucurie copilului meu?
  • Sunt oare activități care contribuie la nivelul de oboseală a elevului meu?

Nu uita că în perioada 6-8 ani copilul este în continuare foarte atașat de părinți, dar în viața lui apare și un nou personaj- învățătorul. Ideal ar fi ca acesta să se simtă apropiat de elev și elevul să se simtă apropiat de cadrul didactic. Totuși ceea ce se întâmplă este că la fel ca în mai toate relațiile la început, dinamica încă se formează, ambele personaje încă se descoperă și de aceea acum mai mult ca niciodată copilul va avea nevoie de apreciere, acceptare, laudă pentru eforturile depuse. Toate acestea în contextul unei oboseli mai crescute, a unor greutăți inerente activității de învățare.

Bun așadar ții cont de minunăția din fața ta, de context și alegi să renunți la activitățile care nu contribuie spectaculos la dezvoltarea copilului tău.

Următorul pas este prioritizarea.

Cum prioritizăm activitățile opționale?

Ei bine, este nevoie să ții cont de faptul că în această etapă jocul încă ocupă un rol important și este indicat să fie așa deoarece prin joc se dezvoltă în cel mai natural mod.

Apoi este necesar să ții cont de bioritmul fiecărui copil. Este cunoscut faptul că în timpul unei zile, a unei săptămâni  sau al unui un an, capacitatea de muncă a copiilor evoluează ciclic, existând perioade de activitate optimă și perioade de scădere. Ni se întâmplă și nouă adulților, așa este?

Ei bine când decidem să prioritizăm activitățile opționale cât și să evaluăm eficiența aferentă celor obligatorii, este bine să ținem seama de acest element – starea copilului.

  • Cât de obosit este?
  • Cât de sănătos este?
  • Cât i-a fost satisfăcută nevoia de mișcare?
  • Cât de dificile au fost restul activităților de peste zi?

Un al treilea factor de luat în seamă când vine vorba de prioritizare este însuși copilul vostru.

De această dată este nevoie să observați, gata cu listele! Observați, observați și iarăși observați!

Nu strică nici să-l întrebați, numai că este posibil să nu poată transpune încă în cuvinte ce îi place, ce își dorește să descopere. Așa că fiți curioși și observați ce îi aduce bucurie, ce anume face cu ușurință, ce anume îl intrigă, pe scurt ce îi face inima să tresalte. Și da, prioritizați activitățile opționale în funcție de ce vă transmite copilul vostru. El, deși e încă mic, vă va comunica și care îi sunt provocările, unde are nevoie de ajutor, ce i se pare insurmontabil dar mai ales ce îl face fericit.

Odată ce le-ați prioritizat, este nevoie să vă construiți un plan de acțiune și să-l urmați.

Urmarea acestuia nu înseamnă să fiți habotnici și nici să permiteți hotărâri arbitrare, ci să adaptați planul  în funcție de ce se petrece cu copilul și în funcție de ce se petrece în jurul lui.

Nu uitați că noi suntem cei pe care copilul nostru îi va modela, așadar pentru a aplica cu succes planul de acțiune creat este nevoie să ni-l respectăm și noi pe al nostru.

Doar așa ei vor avea cum să învețe natural și firesc!

Întâmpini provocări cu comportamentul copilului tău?

Am lansat un curs online înregistrat special pentru tine: Cum să-mi disciplinez eficient copilul?

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.